ISTORIE
Numele judeţului este împrumutat de la oraşul de reşedinţă, denumire veche, menţionată documentar pentru prima oară în anul 1439. Curios este că, pe teritoriul judeţului, acest toponim nu se întâlneşte nicăieri, pe când, în podişul Sucevei, este frecvent: Botoşana -comuna; Botoşăniţa Mare, Botoşăniţa Mică – sate. Toponimul propriu-zis îl întâlnim menţionat pentru prima oară în „Letopiseţul lui Grigore Ureche”, în legătură cu evenimentele din anul 1439. Unii autori, consideră că numele a apărut după întemeierea statului feudal Moldova, iar alţii, printre care şi Nicolae lorga, apreciază că, numele aşezării datează din timpul lui Ştefan cel Mare.
Din vremea lui Ştefan cel Mare şi până către secolul al XVIII-lea, la Botoşani au existat impunătoare curţi domneşti, loc de popas şi odihnă pentru voievozii Moldovei. Dezvoltându-se atât de timpuriu, „Botoşanii nu au fost cetate, ci târg deschis, fără ziduri”, ceea ce a dus la existenţa unui comerţ înfloritor. Amplasat la o mare răspântie de drumuri de interes continental (unul care lega porturile Marii Baltice, prin Liov, cu porturile de la gurile Dunării şi de pe ţărmurile Mării Negre, altul ce trecea peste Carpaţi legând oraşele din Transilvania cu Europa Orientală încrucişându-se la Botoşani), târgul Botoşanilor a devenit în scurt timp unul dintre centrele comerciale ale Moldovei.
Se pare că, începând cu secolul al XV-lea, dezvoltarea pe care o cunoaşte comerţul aduce oraşului venituri însemnate, iar prima pecete a oraşului a fost un păun cu coada răsfirată ce simboliza podoabele doamnei Moldovei, cumpărate cu bani din venitul târgului.
Având o existenţă de câteva secole, Botoşanii au beneficiat de o strălucită civilizaţie agrară şi o înfloritoare viaţă urbană, conservând, ca într-un autentic muzeu în aer liber, excepţionale dovezi ale vremurilor de mult apuse: gospodării ţărăneşti, conace boiereşti, somptuoase edificii publice şi elegante locuinţe construite în rafinate stiluri arhitectonice, străvechi biserici de lemn şi piatră, datini şi obiceiuri ancestrale.
Din paleolitic se constată, în această parte a ţării, frecvente aşezări omeneşti. Astfel, urme de locuire din această epocă au fost semnalate pe teritoriul judeţului în localităţile Mitoc, Bodeasa, Ghireni, Pogorăşti, Ripiceni, Botoşani, Ştefăneşti, Miorcani ş.a.
Aşezările omeneşti s-au înmulţit iar urmele locuitorilor au devenit mai numeroase şi mai variate în neolitic, reprezentate arheologic şi în descoperirile făcute pe teritoriul judeţului, în localitatea Cucuteni: specifice culturii de Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pământ ars, pictate în două sau trei culori, de un înalt nivel artistic.
Din epoca bronzului s-au descoperit pluguri, seceri cu butoane, săbii, vârfuri de lance din bronz la Ilişeni – Santa Mare (un adevărat depozit de bronzuri). Descoperiri din aceeaşi epocă a bronzului s-au mai făcut în localităţile Truşeşti, Corlăteni, Albeşti, Cătămărăşti, Darabani etc.
Descoperirile arheologice au demonstrat continuitatea vieţuirii pe acest teritoriu, în epoca fierului, în perioada premergătoare constituirii statului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista. Cea mai importantă dovadă o constituie complexul fortificat de cetăţi traco-getice de la Stânceşti, databile în sec. VI – III î.e.n. Este vorba de un complex fortificat, format din două cetăţi, întărite cu un val şi şanţ de apărare, însumând o suprafaţă totală de aprox. 50 ha. În interiorul cetăţii s-au descoperit complexe de locuire, obiecte din ceramică autohtonă, vârfuri de săgeţi din bronz, perle din pastă sticloasă, diverse obiecte din bronz şi fier, precum şi o piesă de aur, reprezentând un animal fantastic cu cap de mistreţ, trup de peşte şi coadă de pasăre, al cărui original se găseşte la Muzeul de Istorie al României.
Locuri întărite în chip asemănător au mai fost semnalate la Dersca, Copălău, Ibăneşti şi Vârfu Câmpului.
Mărturii valoroase pentru cea de-a doua epocă a fierului ce corespunde cu perioada formării statului dac centralizat şi independent sub conducerea lui Burebista, le găsim la Cucorăni, Borolea, Manoleasa, Lozna, Corni, Horodiştea.
Unul dintre cele mai însemnate depozite de unelte şi arme de fier a fost descoperit la Lozna, fiind compus din 55 piese cum ar fi: seceri, coase, unelte de fierărie, ele fiind conservate într-o stare foarte bună la Muzeul de Istorie din Botoşani.
Dovezile arheologice arată că teritoriul judeţului Botoşani a făcut parte din statul dac centralizat şi independent condus de Burebista, ca şi din statul dac condus de marele rege Decebal.
Urme de locuire dacică pe teritoriul judeţului după războiul daco-roman din anii 105106 după Hristos, când Moldova a continuat să fie locuită intens de dacii liberi, au fost atestate în mai multe localităţi printre care: Botoşani, Cucorăni, Bobuleşti, Dângeni, Stânceşti, Ştefăneşti. Cea mai importantă descoperire în acest sens este pusă în evidenţă de aşezarea de tip Carpatic, formată din 10 locuinţe dezvelite la Medeleni – Cucorăni, în care au fost găsite resturi de ceramică, fibule de bronz, obiecte de fier, demonstrând existenţa unei înfloritoare vieţi economice.
Începând din sec. III după Hristos şi continuând timp de zece secole după aceea, românii de pe aceste meleaguri nu şi-au părăsit nici un moment vatra strămoşească, în ciuda trecerii unor valuri succesive ale populaţiilor migratoare şi a vicisitudinilor istoriei. În acest sens, pe teritoriul judeţului au fost descoperite 280 puncte de locuire care acoperă întreg mileniul I al e.n.
Evenimentele istoriei moderne sunt mai puţin reprezentate prin monumente. Se poate evidenţia monumentul închinat eroilor primului război mondial, operă de proporţii a arhitectului H. Miclescu, ridicată în anul 1928, precum şi tripticul realizat de sculptorul Gavril Costache, ridicat în memoria Răscoalei de la 1907.
GEOGRAFIE
Judeţul Botoşani reprezintă porţiunea cuprinsă între Siret şi Prut, în extremitatea de nord – est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se învecinează cu judeţele Suceava şi Iaşi. În judeţ se află cea mai nordică localitate a ţării (Horodiştea – 48gr.15min.06sec. latitudine nordică).
Suprafaţa totală a judeţului a fost în 1938 de 4062 kmp, dar s-a extins până la 4.986 kmp în 1996, menţinându-se aceeaşi şi în anul 2000, ceea ce reprezintă 2,1% din teritoriul naţional. Există o reţea densă de ape. Lacurile şi apele curgătoare cuprind 138,3 kmp din suprafaţa judeţului (2,8 %).
Teritoriul judeţului se află în întregime în zona de dealuri a Moldovei de Nord. Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu, Sitna şi unii afluenţi mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de 3.600 ha, iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (750 milioane mc. de apă). Această acoperire de ape situează judeţul Botoşani pe locul al 16-lea între judeţele României ca proporţie de apă faţă de uscat.
ECONOMIE
In judeţul Botoşani, există o populaţie ocupată preponderent în sectorul primar agricultură, sectoarele secundar şi terţiar fiind dezvoltate în localităţile urbane. O proporţie ridicată a populaţiei trăieşte în mediul rural, 56,42% din total populaţie, iar ponderea populaţiei urbane a înregistrat în ansamblu, în intervalul de timp 1998-2010, o descreştere de la 44,13% la 43,58%, datorată migraţiei ce a avut loc spre zona rurală, efect al procesului de restructurare industrială din această perioadă.
Se remarcă faptul că populaţia judeţului are un grad de îmbătrânire relativ ridicat, grad generat de migraţiile populaţiei active în perioada anterioară 1989 către alte pieţe de forţă de muncă. Putem remarca că din 1991 când se înregistrau 462.000 locuitori, din care 200.000 persoane ocupate, din acestea 43.000 doar în industrie, (cifre care ne pot arăta potenţialul şi în acelaşi timp limitele de creştere ale ocupării forţei de muncă) s-a ajuns în 2010 la 120.000 populaţie ocupată, distribuită, în principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate. În ultima perioadă, un real succes l-au avut programele pentru tinerii întreprinzători, cu finanţări de până în 40.000 euro. În judeţ există producători de produse lactate în Municipiul Dorohoi, Oraşul Săveni, Oraşul Flămînzi şi în comunele Vlăsineşti, Răchiţi, Şendriceni, Păltiniş, Coţuşca, Mihai Eminescu. Activităţi economice semnificative se remarcă in domeniul prelucrării cărnii, a exploatării resurselor naturale pentru producerea materialelor de construcţii (nisipuri cuarţoase, argilă, balast).
Datorită suprafeţelor mari cultivate cu cereale, sunt dezvoltate şi activităţile în domeniul panificaţiei.
Industrie
În judeţ sunt reprezentate numeroase ramuri industriale, realizându-se o varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric (10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%). Populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul populaţiei şi este distribuită, în principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate. În judeţ sunt înregistrate 6.544 companii, din care 5.615 sunt societăţi comerciale, 19 regii autonome, 1.162 asociaţii familiale; 14 societăţi cu capital integral străin etc.
Agricultură
Agricultura reprezintă o ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. An după an, creşte preocuparea în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. Fâneţele se întind pe o suprafaţă de 14635 ha şi asigură, în bună parte, furajele necesare şeptelului. De asemenea, judeţul este bogat în vii (1690 ha) şi livezi (2559 ha). S-a constatat că in ultimii ani a crescut suprafaţa cultivată cu legume şi cu plante tehnice.
Deşi în ceea ce priveşte creşterea animalelor s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se înscrie printre cei mai mari crescători de oi din ţară. De asemenea există un număr mare de porci şi vite, dar cu preponderenţă în sectorul privat.
Comerţ
Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie cu alte sectoare. În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în comerţ. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt cei care au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital străin, formându-se societăţi mixte.
Evoluţia viitoare a dezvoltării economice va influenţa şi comerţul din judeţ.
Vânatul şi pescuitul
Ca ramuri complementare ale economiei judeţului, vânatul şi pescuitul reprezintă domenii de mare atracţie turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes cinegetic.
Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practică o piscicultură sistematică. De altfel pescuitul are tradiţii vechi în această parte a ţării.
Resurse naturale
Resursele subsolului sunt rezultatul structurii geologice şi sunt reprezentate în principal de nisipuri foarte fine, prelucrate la Miorcani (Rădăuţi Prut), unice în România prin compoziţie şi puritate. În partea estică a comunei Paltiniş se găsesc depozite de ipsos, iar depozite de sulf se găsesc în Paltinis, pe Valea Ursoaia. Solul judeţului conţine resurse materiale importante pentru construcţii: nisipuri (Stînceşti, Baisa), balast (Huţani, Corni), pietriş (Dersca), calcar (Ştefăneşti, Hudeşti, Vorona). Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase, cum ar fi specii de foioase ca fagul şi stejarul. În zona de câmpie cresc plante hidrofile ca trestia şi rogozul, precum şi plante lemnoase ca plopul şi salcia. Fauna este reprezentată de căprioare, lupi, iepuri de câmp, mistreţi, care permit practicarea vânatului sportiv. Din lumea păsărilor în judeţul Botoşani trăiesc: mierla, sturzul, gaiţa, ciocănitoarea, piţigoiul. Bogat în iazuri şi ape curgătoare, judeţul este o sursă de peşti: biban, crap, mreană, somn.
CULTURĂ
Viaţa culturală a judeţului este puternic marcată de cele 4 mari genii care s-au ridicat de pe aceste meleaguri: „poetul nepereche”, Mihai Eminescu, muzicianul George Enescu, istoricul Nicolae Iorga şi pictorul Ştefan Luchian, precum şi de impresionanta galerie de personalităţi creatoare ce sporeşte prestigiul culturii româneşti în multe domenii: biologul Grigore Antipa, matematicianul Octav Onicescu, fizicianul Dimitrie Negreanu, scriitorul şi istoricul Barbu Lăzăreanu, dramaturgul Mihail Sorbu, renumitul Al. Grigore Ghica, regretatul scriitor şi actorul Al. D. Lungu.
Manifestările culturale sunt un obicei transmis peste generaţii la Botoşani. Dintre acestea, teatrul a avut o soartă privilegiată. Primul spectacol a fost oferit de trupa lui Costache Caragiale în octombrie 1838. În acea vreme, Botoşani era unicul oraş din cele 3 ţări româneşti în care se vorbea româneşte pe scenă. În 1857 – 1858, teatrul are deja o trupă proprie. Clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă parţial în timpul bombardamentelor din anul 1944 şi refăcută ulterior în 1958 şi anii 90. Şi astăzi, Teatrul „Mihai Eminescu” găzduieşte premiere ale unor piese autohtone sau după autori străini, interpretate în mod original de trupa locală. Teatrul „Mihai Eminescu” are în prezent şi o publicaţie proprie, „Caietele botoşănene”, distribuită lunar, de obicei cu prilejul premierelor. Astăzi, Teatrul „Mihai Eminescu”, înfiinţat în 1914, are o influenţă benefică asupra vieţii oricărui botoşănean.
Copiii şi tineretul au un teatru dedicat lor. Este vorba despre Teatrul „Vasilache”, unde se pun în scenă piese dedicate vârstelor fragede.
Amatorii de muzică clasică pot asista la concertele Filarmonicii Botoşani, iar cei care preferă muzica populară pot merge la spectacolele Orchestrei „Rapsozii Botoşaniului” (cu solişti celebri ca Sofia Vicoveanca, Daniela Condurache, Cornelia Ciobanu, Brânduşa Covalciuc).
Iubitorii artei plastice au la dispoziţie două galerii – una de stat (Galeriile de Artă „Ştefan Luchian”) şi una privată („City Gallery”).
La Botoşani, viaţa culturală se desfăşoară şi în cadrul celor 50 de biblioteci existente. Fondul de carte se concentrează în Biblioteca „Mihai Eminescu”, aceasta având mai multe secţii deschise pe teritoriul judeţului. De remarcat este una dintre acestea şi anume secţia de la Penitenciarul Botoşani, care le oferă deţinuţilor un prilej de a accede la cultură.
La rândul său, presa are un trecut bogat în evenimente. Primele ziare şi reviste apar după 1860: „Albina”, „Viaţa botoşăneană”, „Foişorul de Dorohoi”. În prezent, pe teritoriul judeţului funcţionează două televiziuni particulare (Tele’M Botoşani şi Somax TV).
Presa scrisă locală încadrează trei cotidiene („Monitorul de Botoşani”, „Jurnalul de Botoşani” şi „Evenimentul de Botoşani”) şi două săptămânale („Informaţia Botoşaniului” şi „Actualitatea Botoşăneană”).
De asemenea, este dezvoltată presa online, reprezentată de „Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi”, „Banul Botoşănean”, „Botoşăneanul” care apar exclusiv pe Internet, precum şi de două agenţii locale de presă („Botoşani News”, „Ştiri Botoşani”).
Informaţia locală se propagă şi prin intermediul undelor FM, prin posturile Radio Meridian şi Radio Fix.
DATE DEMOGRAFICE
Populaţia
Datele preliminare ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2011 (Direcţia Judeţeană de Statistică, Botoşani) indică o populaţie de 444.804 locuitori, dintre care 258.429 persoane locuiesc în mediul rural şi 218.947 persoane în mediul urban (conform aceleaiaşi surse menţionate), relevând o densitate de 89,2 persoane pe kilometru pătrat. Localităţile cel mai dens populate sunt: municipiul Botoşani, municipiul Dorohoi, oraşul Săveni, Mihăileni, Oraşul Darabani, Corni, oraşul Bucecea, Prăjeni. 99,15% din populaţie este de naţionalitate română, existând mici grupări de maghiari, rromi, ucrainieni, germani, turci, ruşi, armeni, evrei, lipoveni.
Se observă o migrare a populaţiei din mediul urban spre mediul rural, din cauza lipsei locurilor de muncă, precum şi a taxelor şi impozitelor mari. Se evidenţiază că numărul de stabiliri al domiciliului în judeţ este mai mic decât al plecărilor. O explicaţie posibilă ar fi emigrarea temporară a populaţiei spre locuri de muncă din Europa. Din cauza problemelor economice apărute în UE în ultima perioadă, începe să apară o tendinţă de întoarcere în ţară a lucrătorilor din Spania, Italia, Grecia s.a. Se remarcă şi o rată a natalităţii scăzute, iar rata sporului natural este negativă, în mediul urban fiind pozitivă, dar foarte aproape de zero şi cu tendinţa de scădere.
Un alt factor ce determină scăderea populaţiei este că absolvenţii de studii superioare rămân să lucreze în marile centre universitare (cu precădere în Iaşi, Suceava, Cluj, Bucureşti, Timişoara), judeţul Botoşani având o ofertă de locuri de muncă redusă.
Se observă şi o uşoară creştere a populaţiei vârstnice, cu vârsta de peste 65 de ani, rezultând că judeţul se confruntă cu un uşor proces de îmbătrânire a populaţiei.
HARTA JUDEȚULUI
U.A.T.-uri
| Unitatea administrativ-teritorială | Adresă web | Adresă e-mail |
|---|---|---|
| Municipiul Botoşani | www.primariabt.ro | primaria@primariabt.ro |
| Municipiul Dorohoi | www.primariadorohoi.ro | primariadorohoi@primariadorohoi.ro |
| Orașul Bucecea | www.primariabucecea.ro | primaria.bucecea@yahoo.com |
| Oraşul Darabani | www.primariadarabani.ro | primariadarabani@yahoo.com |
| Oraşul Flămânzi | www.primariaflamanzi.ro | orasflamanzi@yahoo.com |
| Oraşul Săveni | www.primariasaveni.ro | primaria_saveni@yahoo.com |
| Oraşul Ştefăneşti | www.orasulstefanesti-bt.ro | primaria@stefanesti-bt.ro |
| Comuna Adăşeni | www.primariaadaseni.ro | primaria_adaseni@yahoo.com |
| Comuna Albeşti | www.albestibt.ro | primaria.albesti@yahoo.com |
| Comuna Avrămeni | www.avrameni.ro | primaria_avrameni@yahoo.com |
| Comuna Bălușeni | www.primariabaluseni.ro | primariabaluseni@yahoo.com |
| Comuna Blandești | www.comunablandesti.ro | primaria_blandesti@yahoo.com |
| Comuna Brăești | www.comunabraesti.ro | consiliul_braesti@yahoo.com |
| Comuna Broscauți | www.primaria-broscauti.ro | primariabroscauti@hotmail.com |
| Comuna Călărași | www.primariacalarasibt.ro | primar@primariacalarasibt.ro |
| Comuna Cândești | www.candestibt.ro | primariacandesti@yahoo.com |
| Primaria Concești | primariaconcesti@yahoo.com | |
| Comuna Copălău | www.copalau.ro | primariacopalau@yahoo.com |
| Comuna Cordăreni | www.cordareni.botosani.ro | primaria_cordareni@yahoo.com |
| Comuna Corlăteni | primargavril@yahoo.com | |
| Comuna Corni | www,primariacomunei corni.ro | primariacornibotosani1@gmail.com |
| Comuna Coșula | www.primariacosula.ro | cosulap@yahoo.com |
| Comuna Coțușca | www.primariacotusca.ro | primariacotusca@yahoo.com |
| Comuna Cristești | www.cristesti.botosani.ro | primariacristesti@gmail.com |
| Comuna Cristinești | www.primariacristinesti.ro | primariacristinesti@yahoo.com |
| Comuna Curtești | www.primariacurtestibt.ro | primaria.curtesti@yahoo.com |
| Comuna Dângeni | www.primariadingeni.ro | primariadangeni@yahoo.com |
| Comuna Dersca | www.comunadresca.ro | cl.dersca@yahoo.com |
| Comuna Dobirceni | www.comunadobarceni.ro | primaria_dobirceni@yahoo.com |
| Comuna Dragușeni | draguseni_primaria@yahoo.com | |
| Comuna Durnești | www.primariadurnesti.ro | primariadurnesti@gmail.com |
| Comuna Frumușica | www.primariafrumusica.ro | primariafrumusica@yahoo.com |
| Comuna George Enescu | www.primariageorgeenescu.ro | pge_bt@yahoo.com |
| Comuna Gorbănești | www.primariagorbanesti.ro | primariagorbanesti@yahoo.com |
| Comuna Hănești | www.comunahanesti.ro | primaria.hanesti@gmail.com |
| Comuna Havârna | www.comunahavarna.ro | havarnabotosani@yahoo.com |
| Comuna Hilișeu Horia | www.hiliseu-horia.ro | primariahiliseu@yahoo.com |
| Comuna Hlipicei | www.hlipiceni.botoșani.ro | primaria.hlipiceni@yahoo.com |
| Comuna Hudești | www.primariahudesti.ro | primariahudesti@gmail.com |
| Comuna Ibănești | www.consiliulibanesti.ro | consiliulibanești@yahoo.com |
| Comuna Leorda | www.primarialeorda.ro | primarialeorda@yahoo.com |
| Comuna Lozna | www.loznabotosani.ro | primaria_lozna@yahoo.com |
| Comuna Lunca | www.primarialunca.ro | office@primarialunca.ro |
| Comuna Manoleasa | primaria_manoleasa@yahoo.com | |
| Comuna Mihai Eminescu | www.mihaieminescu.botosani.ro | primaria_me@yahoo.com |
| Comuna Mihăileni | www.primariamihailenibt.ro | primariamihaileni@yahoo.com |
| Comuna Mihalașeni | www.mihalaseni.ro | mihalaseniprimaria@yahoo.com |
| Comuna Mileanca | www.primariamileanca.ro | primariamileanca@yahoo.com |
| Comuna Mitoc | www.primariamitoc.ro | mitoboto@yahoo.com |
| Comuna Nicșeni | www.primarianicseni.ro | primaria_nicseni@yahoo.com |
| Comuna Păltiniș | www.primariapaltinisbt.ro | uatpaltinisbt@gmail.com |
| Comuna Pomîrla | www.primariapomarla.ro | primariapomirla@yahoo.com |
| Comuna Prăjeni | www.primariaprajeni.ro | primariaprajeni@yahoo.com |
| Comuna Răchiţi | www.rachiti.botosani.ro | primaria.rachiti@gmail.com |
| Comuna Rădăuţi-Prut | www.radautiprut.ro | primariarprut@yahoo.com |
| Comuna Răuseni | www.rauseni.botosani.ro | rausenip@yahoo.com |
| Comuna Ripiceni | www.primariaripiceni.ro | primaria.ripiceni@yahoo.com |
| Comuna Roma | www.roma.botosani.ro | primaria.roma@yahoo.ro |
| Comuna Româneşti | www.comunaromanesti.ro | primaria.romanesti@yahoo.com |
| Comuna Santa-Mare | www.santamare.ro | primarie_santamare@yahoo.com |
| Comuna Stăuceni | www.comunastauceni.ro | primaria_staucenibt@yahoo.com |
| Comuna Suharău | www.primariasuharau.ro | primaria_suharau@yahoo.com |
| Comuna Suliţa | www. primariasulita.ro | primariasulita@yahoo.com |
| Comuna Şendriceni | www.primariasendriceni.ro | sendriceni_primaria@yahoo.com |
| Comuna Ştiubieni | www.stiubieni.ro | primariastiubieni@yahoo.com |
| Comuna Todireni | www.comunatodireni.ro | cltodireni@gmail.com |
| Comuna Truşeşti | www.trusesti.botosani.ro | primaria_trusesti@yahoo.com |
| Comuna Tudora | www.tudora.botosani.ro | primariatudora@yahoo.com |
| Comuna Ungureni | www.comunaungureni.ro | primaria.ungureni@yahoo.com |
| Comuna Unţeni | www.primariaunteni.ro | primaria_untenibt@yahoo.com |
| Comuna Vîrfu Cîmpului | www.primariavarfucampului.ro | virfucimp@gmail.com |
| Comuna Văculeşti | www.vaculesti.ro | primaria_vaculesti@yahoo.com |
| Comuna Viişoara | www.viisoara.botosani.ro | Comuna Viişoara |
| Comuna Vlădeni | www.comunavladeni.ro | primvlad@yahoo.com |
| Comuna Vlăsineşti | www.comunavlasinesti.ro | primariavlasinesti@yahoo.com |
| Comuna Vorniceni | www.primaria-vorniceni.ro | primaria@primaria-vorniceni.ro |
| Comuna Vorona | www.comunavorona.ro | primaria_vorona@yahoo.com |
